Cum să îmbunătățiți comunicarea eficientă: 10 sfaturi practice

Comunicarea eficientă personală în organizații și companii este foarte importantă pentru atingerea obiectivelor și dezvoltarea relațiilor personale. Cele mai complexe provocări ale vieții, cum ar fi relațiile sociale semnificative (copiii mame / tați, familia, cuplul, munca etc.) sau avansul în cariera dvs. profesională necesită o manipulare corectă a comunicării.

Fie că este scris oral sau scris, comunicarea nu este o chestiune simplă. Vestea bună este că abilitatea de a comunica poate fi învățată. Urmând aceste îndrumări, veți învăța să îmbunătățiți comunicarea eficientă și, în curând, veți observa schimbări la nivelul acceptării, încrederii și dezvoltării profesionale.

10 Pași pentru a dezvolta o comunicare eficientă

1 - Nu luați nimic de la sine

Mulți oameni, în special în domeniul profesional, sunt convinși de superioritatea lor comunicativă, deținând credințe precum:

"Sunt un bun comunicator ... toți ceilalți au această problemă".

"Modul meu de a comunica nu este problema, ci ceilalti care nu stiu sa asculte".

A sublinia greșelile altora ca o justificare a problemelor noastre este hobby-ul unic al societăților individualiste, o distincție propusă de omul de știință Miller în 19841.

Acest efect comunicațional despre care vorbesc este un efect de atribuire: interpretarea sau explicația care se face cu privire la cauzele, motivele și motivele unui eveniment (inclusiv convingeri, atitudini și comportamente), fie în alte persoane, fie în individul care o face.

Cercetătorul Kelley a sugerat că, dacă ființele umane acționează ca oameni de știință, am putea să atribui o astfel de atribuire numai dacă în situația concretă propusă2:

Ori de câte ori suntem cu acea persoană, același lucru ni se întâmplă.
Acea persoană are aceeași problemă cu mai mulți oameni.

Cu toate acestea, din motive culturale și de învățare, nu suntem oameni de știință sau ținte atunci când executăm judecăți de atribuire.

Revenind la exemplu, cea mai simplă și cea mai rapidă este să dai vina pe cealaltă pentru o anumită problemă, de ce?

Confidențialitatea tendinței de confirmare: implicăm această implicare atributivă dacă nu căutăm informații care depășesc percepția noastră personală sau dacă ne suprapun judecata noastră cu cele ale altora.

Adică, dacă acționăm ca oameni în loc să acționăm ca oameni de știință, probabil presupunem că vina vine de la celălalt, chiar dacă numai prima observație propusă de Kelley este îndeplinită.

Cel mai mare dușman al învățării și dezvoltării personale este modul nostru de gândire. Dacă considerăm că suntem perfecți și ceilalți sunt comunicatori răi, nu vom lua niciodată în considerare ce putem îmbunătăți.

Adevărul este că toți avem puncte forte și puncte slabe în diferitele aspecte ale comunicării interpersonale. Nu există o singură persoană pe planetă care să nu aibă nevoie să lucreze pentru a-și îmbunătăți comunicarea, deoarece este un loc de muncă pe viață, nu ar trebui să scădem niciodată garda noastră.

2 - Cunoaște-te

Imaginați-vă că vă aflați într-un context de grup de lucru sau de studiu. Probabil cel mai important lucru pentru tine și pentru grup este sarcina. Cu toate acestea, aceasta este o sabie cu două tăișuri.

Când există o sarcină de îndeplinit, avem tendința să ne concentrăm asupra acesteia și să neglijăm în relația cu oamenii. În acest caz, încercați să mențineți o viziune globală a ceea ce se întâmplă.

Deoarece majoritatea erorilor în performanța unui loc de muncă se datorează unei comunicări necorespunzătoare, încercați să fiți vocea obiectivă a grupului. În plus, în multe situații veți fi implicați în discuții de grup. Dacă ați fost un observator, veți ști cum să identificați cauza conflictului pentru ao rezolva.

4 - Ascultă înainte de a vorbi

În strânsă legătură cu punctul anterior, găsim acest fenomen. Cu siguranta veti putea identifica mai multe situatii de comunicare in viata voastra in care v-ati gasit apărându-vă poziția cu o sabie.

Cu cât este mai important acest subiect pentru noi, cu atât mai mult vom încerca să luăm în considerare opinia noastră.

Acest lucru ne poate determina să nu ascultăm și să monopolizăm discursul sau să ne confruntăm unul cu celălalt din cauza prevalenței punctului nostru de vedere. Cu toate acestea, în multe ocazii, punctul dvs. de vedere și cel al altora nu este la fel de opus cum pare la început.

Prin urmare, cea mai bună strategie pentru a evita situațiile inconfortabile care ne fac să ne amintim conversația ca fiind un eșec este de a asculta înainte de a vorbi și de a încerca să contribuiți într-un mod asertiv la argumente scurte, dar foarte informative.

5-Assertiveness funcționează

Ca punct intermediar între pasivitate și agresivitate în discursul nostru de comunicare, găsim asertivitate. Acest termen, deși provenea din latină (afirmarea certitudinii unui lucru), a fost descris pentru prima dată în detaliu de către Wolpe și Lazăr în 1958.

Asertivitatea constă în a ne afirma și a ne respecta, spunând ceea ce gândim și gândim fără teamă de represalii, dar întotdeauna facem cu eleganță și dintr-o poziție de maximă respect.

Ce ar trebui să fac pentru a fi asertiv?

Spuneți întotdeauna adevărul dacă este pozitiv sau negativ pentru interlocutorul dvs., fără a îl trata cu dispreț sau cu trimiterea de mesaje dureroase. Asertivitatea implică eleganță și respect față de ceilalți.
Trimiteți mesajul în mod clar, concis, rapid și forțat. Comunicarea asertivă nu înseamnă ezitare. Când vine vorba de comunicare eficientă, mai puțin este întotdeauna mai mult.
Vorbiți despre ceea ce știți, nu vă bazați niciodată pe simple speculații sau percepții. De ce? Dacă credibilitatea dvs. ca sursă de informație este diminuată, este foarte probabil ca interlocutorul dvs. să profite de "mâncarea" argumentelor dumneavoastră, intrând într-un cerc de comunicare agresiv-defensivă.
Invitați dialogul, puneți întrebări și cereți participarea.
Ascultați activ interlocutorului dvs. Ascultarea activă este o dimensiune comunicativă care este predominant non-verbală3. Expresia facială și gesturile de confirmare vă vor indica opinia fără a vorbi. Aceasta este o modalitate foarte bună de a salva cuvinte și de a vă exprima în timp ce ascultați. În plus, veți încuraja o mai mare motivație și un interes comunitar pentru dvs., ca persoană cu care să împărtășiți puncte de vedere.

6 - Aveți o atitudine pozitivă

Fiecare act de comunicare între ființe umane conține aceste două componente.

Atitudinile derivă din credințele, sentimentele și intențiile noastre. Psihologul Allport le-a definit ca dispoziții mentale și neurologice care sunt organizate din experiența care exercită o direcție sau o influență dinamică asupra reacțiilor individului în raport cu toate obiectele și cu toate situațiile care le corespund.

Dacă analizăm această definiție, vedem că într-un act comunicativ atitudinile noastre sunt la fel de importante ca și comportamentul nostru. În fiecare schimb de comunicare, atitudinile noastre vor fi întotdeauna prezente, oferind informații interlocutorului nostru.

Când vorbesc despre atitudini, vreau să spun atât cele pe care le avem pentru noi, cât și pe cele pe care le luăm față de cealaltă persoană și ambele tipuri de atitudini sunt de o importanță capitală

Dacă atitudinea dvs. față de tine este negativă (atenție redusă față de tine), acest lucru se va reflecta în modul tău de a comunica, făcându-ți sarcina mult mai dificilă.

În ce mod? O persoană care nu este evaluată și dorește suficient, va avea același efect asupra interlocutorului său, iar credibilitatea lui va fi diminuată.

Dimpotrivă, dacă păstrezi atitudini pozitive față de tine, vei vedea rapid că ceilalți vor avea un interes mai mare în a-ți auzi părerea și accepta argumentele tale.

7 - Adaptați-vă la interlocutor

Totul comunică: tu, interlocutorul tău, subiectul, momentul, locul și calea.

În funcție de ce trebuie să fie conversația, contextul trebuie adaptat. Astfel, o conversație de lucru nu este aceeași cu o conversație cu prietenii sau familia.

Oricum, cel mai important aspect este persoana cu care comunici. În această direcție, Einstein a spus: "Nu înțelegeți nimic decât dacă ați putea să o explicați bunicii voastre".

8-Empatia: Care este gândirea interlocutorului meu?

Probabil puneți această întrebare foarte des atunci când aveți o conversație. Dacă da, foarte bine. Empatia este capacitatea de a percepe gândurile, sentimentele, emoțiile și intențiile unei alte persoane.

Cu cât cunoașteți mai bine o persoană, cu atât mai bine vă puteți empatiza cu ei și cu cât vă obișnuiți să interpretați ceea ce ar putea simți sau gândi cealaltă persoană, capacitatea dvs. va fi mai bună.

Dacă interlocutorul dvs. simte că vă împăcați cu el, el se va simți mai interesat și motivat de conversația voastră. Acesta este motivul pentru care empatia este un instrument puternic de comunicare. Interesant pentru ceilalți, veți obține interes.

Ce pot face pentru a mă arăta empatic într-o conversație?

Întreabă-l dacă impresiile tale sunt corecte. În timpul conversației, încercați să ghiciți ce ar putea să gândească sau să simtă cealaltă persoană. Când aveți o idee grosolană, întrebați-o indirect folosind expresii precum "Se pare că .... Am dreptate? "Sau" am impresia că ... ". Pe baza răspunsului pe care îl obțineți, veți obține indicii pentru a interpreta semnalele respectivei persoane, în special.
Acordați atenție aspectului interlocutorului dvs. Nu este zadarnic faptul că se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Privirea unei persoane vă va spune cum se simte.
Reciprocitatea emoțională: dacă ceea ce vrei este pentru persoana cu care vorbești să-ți exprimi emoțiile, începi să faci același lucru. Este foarte probabil ca cealaltă persoană să se adapteze la nivelul dvs. de exprimare.

În strânsă legătură cu empatia este conceptul de comunicare etică. Aceasta se referă la luarea în considerare a bunăstării persoanei cu care interacționați, demonstrând sensibilitatea față de sentimentele și convingerile lor.

Dacă o persoană se simte înțeleasă, va fi mai deschisă să vă asculte și să vă exprime ceea ce simte cu adevărat

9-Observarea și ascultarea activă

Când comunicăm, toate simțurile noastre ne pot oferi informații foarte valoroase. Folosind sentimentul de auz ca o prioritate, primim doar 45% din totalul informațiilor transmise de interlocutorul nostru: tonul vocii, volumului, ritmului și conținutului.

Celelalte 55% din informațiile comunicante pot fi percepute prin simțul vizibilității3, dar pentru aceasta trebuie să ne antrenăm și să ne obișnuim să surprindem aceste chei: expresii, gesturi, poziție, frecvență respiratorie, distanță etc.

Când ascultăm interlocutorul nostru, trebuie să ne obișnuiam să o facem în mod activ, adică să extragem informațiile maxime din stimulii capturați: gândire, asociere și interpretări etc. În plus, un instrument bun pentru a vă motiva prin însoțirea discursului dvs. este de a face consimțământ mici folosind cuvinte sau gesturi.

10 ochi cu modificările comunicării

Una dintre cele mai bune căi de a învăța să comunici în mod eficient este să ne fixăm și să ne remediem greșelile. Există anumite modificări de comunicare care apar cu frecvență înaltă în toate schimburile de comunicare:

Distorsiune : constă în interpretarea parțială sau subiectivă a informațiilor transmise de interlocutorul nostru. Când ascultăm, trebuie să ne poziționăm în cadrul referinței persoanei care vorbește și să încerce să ne izoleze pe baza experiențelor și a învățării noastre. Fiecare persoană este o lume.
Omisiune : dat fiind că capacitatea umană de atenție este limitată, pierdem de obicei o parte din informațiile transmise de interlocutorul nostru. Acest lucru poate frusta și descuraja persoana cu care vorbiți. Încercați să vă modulați atenția pentru a vă asigura că vă amintiți informațiile importante și că filtrați cele mai puțin relevante. Pentru a ști ce este important, trebuie să ne uităm la limbajul non-verbal al interlocutorului nostru, care va sublinia faptul că cu un conținut emoțional mai mare.
Generalizare : această modificare, spre deosebire de cele anterioare, se referă la mesajele dvs. de comunicare ca răspuns la cele ale interlocutorului tău. Tindem să generalizăm o situație concretă unui "mereu, niciodată, nimic, nimic, etc." Încercați să evitați utilizarea acestor expresii prin generalizarea unor cazuri specifice pe care persoana cu care vă vorbiți vă transmite. De ce? Acest lucru va determina un sentiment de neînțelegere la interlocutor, care va duce la respingere și frustrare față de dvs.

Și ce faceți pentru a stabili o comunicare eficientă cu ceilalți? Experiența dvs. ne va ajuta să avem alte opinii și cititori. Vă mulțumim!