Importanța drepturilor omului: 10 motive esențiale

Există mai mult de 10 motive pentru importanța drepturilor omului . Acestea permit oamenilor să trăiască cu demnitate, egalitate, dreptate, libertate și pace.

Toți oamenii au aceste drepturi pur și simplu pentru că suntem umani. Ele sunt garantate pentru toată lumea, fără deosebire de orice fel sau prin rasă, culoare, limbă, religie, înclinație politică, sex, opinii diferite, naționalitate sau origine socială, naștere, proprietate sau orice alt statut.

Drepturile omului sunt esențiale pentru dezvoltarea completă a indivizilor, dar și a comunităților lor.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, "Drepturile omului se asigură că o ființă umană este capabilă să dezvolte pe deplin și să utilizeze calitățile umane, cum ar fi inteligența, conștiința și talentul, pentru a-și satisface nevoile, fie ele spirituale, materiale sau altfel".

Ați putea fi, de asemenea, interesați să cunoașteți cele 9 organizații care susțin drepturile omului subliniate.

10 motive pentru importanța drepturilor omului

1- Protejați toți oamenii

Drepturile omului sunt importante deoarece reflectă standardele minime necesare pentru ca oamenii să trăiască cu demnitate. Drepturile omului dau oamenilor dreptul de a alege modul în care doresc să trăiască, cum să se exprime și ce fel de guvern doresc să sprijine, printre alte aspecte.

În plus, drepturile omului garantează persoanelor care vor dispune de mijloacele necesare pentru a-și satisface nevoile de bază, cum ar fi alimentația, adăpostul și educația, și că oportunitățile vor fi disponibile tuturor.

De asemenea, garantează viața, egalitatea, libertatea și securitatea și protejează oamenii împotriva abuzurilor celor aflați în poziții de putere mai mare.

Drepturile omului sunt importante în relațiile care există între indivizi și guvern care își exercită puterea asupra lor. Guvernul are putere asupra oamenilor, dar Drepturile Omului exprimă faptul că puterea este limitată.

Statele trebuie să fie preocupate de satisfacerea nevoilor de bază ale oamenilor și de protejarea unora dintre libertățile lor. Acesta este motivul pentru care drepturile omului se aplică tuturor persoanelor, sunt protejate de lege, sunt garantate la nivel internațional și nu pot fi îndepărtate de la orice persoană sau grup.

2 - Sunt o moștenire istorică

De-a lungul istoriei, conceptele comportamentului etic, demnității umane și justiției au fost fundamentale pentru dezvoltarea societăților umane. Aceste idei pot fi găsite în toate civilizațiile antice din Babilon, India și China.

Ei au fost bazele legilor în societățile dezvoltate, cum ar fi limba greacă și romană și, desigur, sunt centrale în doctrinele budiste, creștine, hinduse, islamice, evreiești și confucianistice.

Aceeași importanță pe care au avut-o în alte societăți și culturi, transmise prin tradiție orală, precum aborigenii din Australia și alte societăți indigene din întreaga lume.

În Evul Mediu, Renașterea și Iluminarea, ideile dreptății au avut o importanță deosebită în gândirea filosofilor și a politicienilor. O ramură importantă a acestei abordări a fost legea naturală care există peste legile tuturor oamenilor.

Aici a început să fie considerat conceptul că indivizii au anumite drepturi pur și simplu pentru că sunt ființe umane.

Astfel, în 1215, în Anglia, regele a fost forțat să semneze "Magna Carta", primul document din istorie care limitează puterea absolută a monarhilor și îl face responsabil față de subiecții săi.

În această "Magna Carta" există unele drepturi fundamentale de protecție a cetățenilor, cum ar fi dreptul la un proces.

În timpul revoluțiilor care au avut loc între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, au continuat să se dezvolte idei care respectă identitatea oamenilor, popoarelor și națiunilor.

În 1776, Declarația de Independență a Statelor Unite sa bazat pe înțelegerea acestor drepturi inalienabile față de ființele umane ca "viață, libertate și căutarea fericirii", care sunt fundamentale pentru toți oamenii.

Același lucru sa întâmplat și cu Declarația franceză a drepturilor omului și a cetățenilor, care în 1789 a contestat autoritatea aristocrației și a monarhiei, recunoscând drept "libertate, egalitate și fraternitate drepturile tuturor indivizilor".

Drepturile omului au început să se contureze în vremuri de multe probleme sociale, cum ar fi epoca sclaviei, genocidul și oprimarea guvernelor. Atrocitățile comise în timpul celui de-al doilea război mondial au evidențiat faptul că încercările anterioare de a proteja drepturile omului împotriva încălcărilor guvernamentale nu au fost nici adecvate, nici eficiente.

Așa a fost creată Declarația Universală a Drepturilor Omului, ca parte a apariției Organizației Națiunilor Unite. Acesta a fost primul document internațional care specifica drepturile pe care trebuie să le aibă toate persoanele.

Acestea sunt drepturile fundamentale civile, politice, economice, sociale și culturale pe care toate ființele umane trebuie să le poată bucura. Această declarație a fost ratificată fără opoziție din partea Adunării Generale a Națiunilor Unite în decembrie 1948.

Când a fost adoptată, Declarația Universală a Drepturilor Omului nu era obligatorie din punct de vedere juridic, deși a avut o pondere morală importantă. Din acest motiv, pentru a acorda această declarație o importanță juridică, Națiunile Unite au pregătit două tratate: Pactul internațional privind drepturile civile și politice și Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale.

Divizarea acestor două pacte este artificială, ceea ce demonstrează divizarea ideologiilor în timpul Războiului Rece. Deși politicienii au evitat crearea unui tratat unificat, cele două pacte sunt interconectate, iar drepturile cuprinse într-un pact sunt necesare pentru îndeplinirea drepturilor cuprinse în celălalt pact.

Aceste documente împreună sunt cunoscute sub numele de Declarația Universală a Drepturilor Omului, care se găsește în mai mult de 500 de limbi.

3 - Sunt respectate pe plan internațional

Drepturile omului sunt elaborate în mod explicit în Declarația Universală a Drepturilor Omului și trebuie respectate de toate națiunile din lume. Acest lucru este fundamental deoarece permite protejarea persoanelor împotriva oricăror tipuri de abuz, tratament inegal sau discriminare.

De asemenea, permite evitarea unor practici care contravin demnității oamenilor, cum ar fi tortura, pedepsele crude sau degradante, sclavia sau servitutele. Aceste acte sunt interzise în toate formele lor.

Articolul 30 din Declarația Internațională a Drepturilor Omului prevede că niciunul dintre punctele documentului nu poate fi interpretat de niciun stat, persoană sau grup și nici nu poate desfășura nicio activitate sau acțiune care să conducă la distrugerea oricăror drepturi și libertățile care sunt aranjate în declarație.

Asigurarea de garanții pentru justiție pentru toate persoanele

Datorită drepturilor omului, toți oamenii au dreptul la un proces echitabil în fața unui tribunal independent și imparțial în cazul în care au fost acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau a unei infracțiuni împotriva oricărei legi. Acest lucru oferă, de asemenea, drepturi și obligații față de persoana care este judecată.

Articolul 11 ​​din Declarația Internațională a Drepturilor Omului explică faptul că orice persoană acuzată de o infracțiune are dreptul să fie prezumată nevinovată până când se va dovedi vinovată, în conformitate cu legile într-un proces public, unde are tot garanții necesare pentru apărarea sa.

În a doua secțiune a aceluiași articol, Declarația drepturilor omului continuă și precizează că nicio persoană nu ar trebui să fie reținută sau acuzată de orice infracțiune sau act de omisiune care nu constituie o infracțiune conform legilor naționale sau internaționale, comise.

Nici nu trebuie aplicate pedepse sau sancțiuni mai severe decât cele care se aplică în mod corespunzător cazului infracțiunii.

5- Protejați libertatea religioasă

Unul dintre drepturile pe care oamenii le au în conformitate cu Declarația drepturilor omului este libertatea religioasă. Credințele și gândurile religioase ale tuturor indivizilor nu ar trebui să fie întrebați, interziși sau ridiculizați.

Conform articolului 18 din Declarația Internațională a Drepturilor Omului, aceasta include libertatea de gândire și conștiință și de a putea să-și exprime și să-și manifeste credințele în mod individual sau în comunitate, în mod public sau privat.

De asemenea, li se permite să-și învețe religia, să o practice, să respecte regulile și să practice ritualurile sale de închinare.

6 - Asigurarea protecției sectoarelor vulnerabile ale populației

Declarația Internațională a Drepturilor Omului afirmă că nici o persoană nu ar trebui să fie supusă unui tratament nedrept sau inuman, încât toate ființele umane să se nască libere și egale în demnitate și drepturi, cum ar fi dreptul la viață, securitate și libertate.

Acest lucru este deosebit de important în locurile în care există încă situații de pericol în unele sectoare ale populației, cum ar fi femeile și copiii care trăiesc în mod constant în urma hărțuirii, traficului, abuzului și violului.

În aceste locuri, în care activitatea Organizației Națiunilor Unite este fundamentală prin intermediul Consiliului pentru Drepturile Omului, să încerce să îi protejeze pe acești oameni și să obțină libertatea, respectul și demnitatea în toată diversitatea și exprimarea lor.

Acest lucru se realizează prin tactici destabilizatoare de represiune, sectarism și violență în țările în care aceste practici se desfășoară în mod regulat, cum ar fi Africa și zonele de conflict din Orientul Mijlociu.

Ei adună toate valorile care sunt fundamentale pentru a trăi în societate

Declarația drepturilor omului specifică valorile toleranței, respectului și egalității care pot contribui la reducerea tensiunilor și fricțiunilor care apar în mod regulat în societate.

Punând în practică drepturile omului, începem să construim acel tip de societate în care cu toții vrem să trăim, unde predomină fraternitatea și bunăstarea tuturor oamenilor.

În secolul trecut, mai ales în timpul războaielor mondiale, au avut loc încălcări grotești ale drepturilor omului, așa cum sa întâmplat în Holocaust prin crearea unor lagăre de concentrare, unde mii de oameni considerați "inferiori" de regimul nazist german au fost forțați să lucreze condițiile de sclavie sau exterminate.

Evreii, homosexualii, comuniștii, oponenții ideilor regimului, copiii, vârstnicii au fost eliminați numai prin existența lor.

De fapt, cel de-al doilea război mondial sa încheiat cu distrugerea a mii de vieți atunci când s-au folosit bombe atomice pentru prima dată în orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki. La acestea trebuie adăugate milioane de oameni care au decedat din cauza războiului, refugiaților fără adăpost și țărilor devastate în timpul conflictului.

De aceea, pe parcursul acestei perioade, petițiile privind drepturile omului au devenit foarte prezente, precum declarația celor patru "libertăți" ale președintelui Statelor Unite, Theodore Roosevelt, din 1941, în care au fost menționate patru aspecte: A trebuit să mă bucur: libertatea de exprimare și credință și libertatea nevoilor și a fricii.

Ulterior, a apărut crearea Organizației Națiunilor Unite pentru a garanta peștele și securitatea, a promova dezvoltarea economică, a susține o lege internațională și a asigura respectarea și respectarea drepturilor omului.

De atunci, se consideră că protecția drepturilor omului contribuie la asigurarea libertății, justiției și păcii pentru toți oamenii în viitor, prevenind abuzurile, daunele și abuzurile împotriva unor grupuri sau persoane precum cele menționate mai sus.

8 - Drepturile omului nu pot fi retrase

Nimeni, indiferent de starea lor sau de acțiunile lor, poate fi dezbrăcat de drepturile omului. Nici o persoană, stat sau grup nu are puterea de a face acest lucru.

Acest lucru nu înseamnă totuși că nu au loc abuzuri și încălcări ale drepturilor omului. Din nefericire, vedem zilnic în ziare și televiziuni povesti tragice despre violență, rasism, crimă, sărăcie, abuz și discriminare.

Dar nu înseamnă că drepturile omului sunt doar aspirații nobile, ci principii juridice care au fost chiar integrate în sistemele juridice ale multor guverne.

Aceasta oferă oamenilor posibilitatea de a fi tratați în conformitate cu preceptele care dictează drepturile omului în țările lor. Legile trebuie să protejeze întotdeauna oamenii.

9 - O comisie internațională poate interveni în rapoartele privind abuzurile și / sau încălcările drepturilor omului

Influența drepturilor omului este atât de importantă încât un individ sau un grup de persoane să poată adresa o plângere la Națiunile Unite, denunțând încălcarea drepturilor omului, care trebuie revizuită și investigată de comisia competentă.

10 - Asigurarea democrației

O democrație funcțională, care găzduiește diversitatea opiniilor și a oamenilor, are multe de-a face cu drepturile omului. Pentru a împiedica concentrarea puterii în mâinile câtorva persoane, iar cu aceste abuzuri și abuzuri, sistemul democratic este cea mai bună opțiune.

Majoritatea națiunilor au ales democrația ca formă preferată de guvernare. Cu toate acestea, provocarea este de a continua îmbunătățirea acestui sistem, astfel încât să se manifeste nu numai în timpul procesului electoral, ci să devină o companie comună între oameni și guvernul lor.