Cunoștințe intuitive: caracteristici, ce este și exemple

Cunoașterea intuitivă este tot ceea ce apare în mod automat, fără a fi nevoie de analiză, reflecție sau experiență directă. Deoarece nu se poate obține în niciunul din aceste moduri, se consideră că provine dintr-o sursă independentă, care este de obicei asociată cu mintea subconștientă.

Diferiți autori folosesc cuvântul "intuiție" pentru a se referi la diferite fenomene. Astfel, de exemplu, putem asocia acest termen cu cunoștințe sau raționamente inconștiente; dar și cu recunoașterea modelelor sau cu capacitatea de a înțelege ceva instinctiv fără a fi nevoie de raționamente logice.

Cuvântul "intuiție" provine din termenul latin intueri, care poate însemna "considera" sau "contempla". Acest fenomen a fost studiat încă din epoca Greciei antice: unii filozofi precum Platon sau Aristotel au vorbit deja despre cunoașterea intuitivă și au considerat-o fundamentală pentru experiența noastră zilnică.

În perioade mai recente, studiul cunoașterii intuitive a scăzut la discipline precum psihologia. Mai ales după apariția ramurii cognitive a acestei științe, s-au făcut numeroase investigații pentru a încerca să înțeleagă funcționarea acestui fenomen.

Caracteristicile cunoașterii intuitive

În continuare vom vedea unele dintre cele mai importante caracteristici ale cunoașterii intuitive, care separă acest fenomen de alte forme de cunoaștere.

Este inconștient

Cea mai importantă caracteristică a cunoașterii intuitive este că este un fenomen care nu este legat de mintea noastră rațională. Dimpotrivă, produsele lor sunt create de mintea noastră inconștientă. Suntem capabili să accesăm în mod voluntar rezultatele acestui proces, dar nu înțelegem modul în care s-au format.

În prezent, încă nu știm exact cum este generată cunoașterea intuitivă. Unii cercetători cred că ar părea înnăscut în specia noastră, similar cu ceea ce se întâmplă cu instinctul din alte animale. Un exemplu în acest sens ar fi capacitatea de a recunoaște fețele pe care le au nou-născuții.

Cu toate acestea, alți experți consideră că cunoașterea intuitivă provine din experiență. Când colectăm o mulțime de date despre situații similare, creierul nostru poate să găsească modele în mod automat, dând naștere la acest fenomen. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, celor care sunt experți într-un anumit subiect.

Probabil, cunoștințele intuitive pot aparține ambelor categorii. Astfel, câteva exemple ale acestui fenomen vor fi înnăscute, în timp ce altele ar fi apărut cu experiență.

Este imediat

O altă caracteristică cea mai importantă a cunoașterii intuitive este că, spre deosebire de alte forme de înțelepciune, nu este nevoie de apariția unui proces. Dimpotrivă, ea apare brusc, într-un mod care nu intră sub controlul nostru.

În acest sens, cunoașterea intuitivă ar fi legată de procesul de înțelegere . În ambele cazuri, suntem doar conștienți de rezultatul prelucrării informațiilor, însă nu putem accesa procesul prin care a fost creat sau nu îl putem studia într-un mod rațional.

Se crede, în general, că acest tip de cunoaștere poate apărea fie din relația mai multor concepte, fie din recunoașterea unui model. În orice caz, pentru persoana care se confruntă cu aspectul său, nu există nici un efort conștient: noile informații apar automat.

Ea este legată de emoții

Marea majoritate a timpului, produsele cunoașterii intuitive provoacă o stare emoțională specifică în persoana care o experimentează.

Astfel, de exemplu, o persoană se poate simți inconfortabilă în fața unei persoane pe care tocmai l-au întâlnit și nu ar ști de ce; sau o persoană ar putea fi avertizată automat într-o situație periculoasă.

Relația dintre cunoașterea intuitivă și emoțiile nu este clară. Cu toate acestea, se crede că procesul prin care se formează ar implica anumite structuri creierului mai vechi în mod evolutiv vorbind, cum ar fi sistemul limbic, care are, de asemenea, legătură cu sentimentele și reglementarea lor.

Este nonverbal

Legat de punctul anterior este faptul că cunoașterea intuitivă nu își exprimă niciodată rezultatele prin cuvinte. Dimpotrivă, atunci când experimentăm acest fenomen, ceea ce avem sunt senzații și emoții care ne determină să acționăm într-un anumit mod.

Astfel, de exemplu, un luptător profesionist știe când adversarul său este pe punctul de a lansa o lovitură, dar nu a putut explica în cuvinte procesul care la determinat să dezvolte această concluzie. Același lucru se întâmplă atunci când suntem capabili să recunoaștem o expresie facială sau să detectăm dacă ne mințim sau nu.

Este extrem de complexă

La prima vedere, cunoașterea intuitivă poate părea foarte simplă. Acest lucru se datorează faptului că nu trebuie să facem un efort conștient, de exemplu, să știm dacă cineva este furios sau fericit sau să ghicească unde va cădea o minge când o aruncă asupra noastră. Cu toate acestea, studii recente arată că aceste procese sunt într-adevăr foarte complicate.

Astfel, în domenii precum robotica și inteligența artificială, încercările de a reproduce fenomenul de cunoaștere intuitivă în mașini au demonstrat complexitatea enormă a acestui fenomen.

Totul pare să sublinieze că, pentru a obține o intuiție, creierul nostru trebuie să se ocupe de o cantitate imensă de date și experiențe anterioare.

Se dezvoltă cu experiență

După cum am văzut deja, o parte din cunoașterea intuitivă are legătură cu acumularea de date în situații similare. Când avem o mulțime de experiență într-un anumit aspect al vieții noastre, este mai probabil să apară cunoștințe intuitive.

De fapt, mulți cercetători cred că acest tip de cunoștințe este ceea ce diferențiază experții dintr-o disciplină de cei care nu au dobândit încă măiestrie. Experții, bazați pe faptul că se confruntă cu aceleași probleme de nenumărate ori, ar fi acumulat o mare experiență în domeniul lor.

Din acest motiv, experții vor dezvolta cunoștințe intuitive mai des decât cei care nu au dedicat prea mult timp unei discipline. Acest lucru implică, printre altele, faptul că este posibilă antrenarea indirectă a acestui tip de cunoștințe, care se confruntă permanent cu situații similare.

Este absolut practic

Datorită naturii sale emoționale și non-verbale, cunoașterea intuitivă nu are nici o legătură cu teoria sau cu rațiunea. Dimpotrivă, produsele lor sunt concepute pentru a ne ajuta să luăm decizii, să ne schimbăm comportamentul, să evităm pericolul și, în cele din urmă, să ne îmbunătățim situația.

Atunci când în mintea noastră apare o cunoaștere intuitivă, de obicei simțim impulsul de a ne mișca sau de a face o schimbare în modul nostru de a acționa, nu de a ne analiza pe noi înșine. În afară de aceasta, este imposibil să studiem într-un mod rațional conținutul intuiției, așa că, dacă încercăm să o facem, vom pierde resurse și timp.

Pentru ce este?

Cunoașterea intuitivă, ca toate fenomenele asociate cu cele mai primitive părți ale creierului nostru, este asociată cu o mai bună capacitate de supraviețuire și replicare la specia noastră. Astfel, cele mai multe situații în care apare trebuie să se facă fie cu bunăstarea noastră fizică, fie cu relațiile noastre cu ceilalți.

Pe de altă parte, cunoștințele intuitive asociate cu experiența sunt ușor diferite. În loc să fie direct legată de supraviețuire sau reproducere, rolul său este de a salva resursele cognitive atunci când ne confruntăm în mod constant cu situații similare.

După cum am văzut deja, la un nivel practic ambele tipuri de cunoștințe intuitive sunt destinate să ne schimbe comportamentul în loc să ne facă să reflectăm. În general, sunt discutate trei tipuri de intuiții în funcție de situațiile în care sunt legate.

Gândire emoțională intuitivă

Acest tip de cunoaștere intuitivă are legătură cu capacitatea de a detecta stări emoționale în alte persoane, precum și cu anumite trăsături ale personalității sau modului lor de a fi.

Gândire rațională intuitivă

Este versiunea intuitivă a cunoștințelor care ne ajută să rezolvăm o problemă imediată sau să facem față unei situații specifice. Este strâns legată de cunoștințele experților și poate fi văzută, de exemplu, la sportivi sau la cei care se confruntă permanent cu situații de risc.

Gândire psihică intuitivă

Acest tip de intuiție are de a face cu capacitatea de a alege o cale de depășire a unei dificultăți pe termen lung, cum ar fi să ia o decizie care va afecta munca viitoare sau sentimentală.

Alte tipuri de intuiții

În unele culturi și curente, ambele filosofice și psihologice, vorbim uneori despre alte tipuri de intuiții care nu se încadrează în nici una din categoriile pe care tocmai le-am văzut. Astfel, ne-am putea găsi, de exemplu, cu perspectivele sau cu stările de iluminare ale religiilor budiste și hinduse.

Exemple

Într-o măsură mai mare sau mai mică, toți avem intuiții în mod constant. Unele dintre exemplele cele mai recunoscute ale acestui fenomen sunt următoarele:

- Abilitatea de a detecta starea emoțională a unei persoane cu care interacționăm de obicei, ascultând doar tonul vocii sau văzând expresia sa facială.

- Abilitatea de a ști unde se va prăbuși o minge când o aruncă la noi și o vom putea prinde în zbor.

- Capacitatea unui pompier care a lucrat în domeniul său timp de mulți ani pentru a detecta dacă o structură urmează să se prăbușească datorită flăcărilor.

- Abilitatea noastră înnăscută de a detecta dacă cineva ne minți sau dacă sunt cinstiți.