20 de aminoacizi și funcțiile lor

Aminoacizii sunt compuși organici formați de carboxii și amine. Acești compuși se leagă pentru a forma proteine ​​și alte macromolecule. Acestea sunt împărțite în două grupuri: esențiale și neesențiale.

Aminoacizii esențiali sunt cei care nu pot fi sintetizați autonom de corpul uman. Din acest motiv, tipul de aminoacizi menționat trebuie să fie ingerat prin alimente.

Alimentele cu cel mai mare conținut de aminoacizi esențiali sunt: ​​carne (inclusiv pește), ouă, produse lactate, nuci și unele legume.

Pe de altă parte, aminoacizii neesențiali sunt cei care pot fi produși de corpul uman (în mod special prin ficat) fără ajutorul agenților externi.

În termeni generali, funcțiile aminoacizilor sunt următoarele:

1-Reglați ciclul de somn și trezire.

2-Sintetizați hormoni.

Stimulează sinteza proteinelor musculare.

4-Îmbunătățirea circulației oxigenului în mușchi.

Activitatea creierului 5-Regulate (cum ar fi vigilența și sentimentele de depresie)

6-Produce și stoca energie.

7-Aminoacizii esențiali sunt opt: fenilalanină, triptofan, lizină, metionină, treonină, izoleucină, leucină și valină.

În partea stângă, gruparea amino. Pe dreapta, grupul de acizi.

Aminoacizii neesențiali sunt: ​​glicină, alanină, serină, cisteină, acid aspartic, acid glutamic, asparagină, glutamină, arginină, tirozină, prolină și histidină.

Cele 20 de aminoacizi și funcțiile lor principale

1-fenilalanină

Fenilalanina este un aminoacid găsit în trei forme: L-fenilalanina (sintetizată natural), D-fenilalanina (sintetizată artificial) și DL-fenilalanina (un amestec din cele două de mai sus).

Fenilalanina este necesară pentru formarea substanțelor chimice utilizate de creier (neurotransmițători și hormoni), cum ar fi dopamina, noradrenalina și adrenalina. În mod similar, fenilalanina este implicată în formarea hormonilor tiroidieni.

Deficitul de fenilalanină poate duce la depresie, pierderea poftei de mâncare, probleme cognitive (confuzie, pierderea memoriei), lipsa de energie, scăderea vigilenței, printre altele.

Unele alimente bogate în acest aminoacid sunt carne de vită, carne de porc și pește, ouă, iaurt, brânză, produse din soia și unele nuci.

2-Triptofan

Tryptophanul ajută la formarea de serotonină și melatonină, substanțe care reglează ciclul de somn. Din acest motiv, aminoacidul menționat este utilizat în medicamente antidepresive și în pilule sedative și hipnotice.

De asemenea, intervine în toleranță la durere, motiv pentru care este folosit de sportivi care suferă activități fizice intense. În plus, îmbunătățește concentrarea. Deficitul acestui aminoacid generează insomnie, depresie și pierdere în greutate.

Alimente bogate în triptofan sunt curcan, carne de pui, carne de vită, pește, soia, orez, niște nuci și brânză.

3-Lizină

Lizina intervine în formarea L-carnitinei, care este un compus care permite circulația oxigenului în țesuturile musculare. Lizina intervine în metabolismul lipidelor, făcându-le să fie folosite ca sursă de energie.

De asemenea, favorizează dezvoltarea sistemului imunitar (datorită creării de anticorpi), intervine în formarea de hormoni, enzime și colagen (o proteină care creează oase, cartilaje și țesuturi conjunctive).

Alimentele bogate în lizină sunt pește, ouă, brânză, soia, cartofi, drojdii și produse lactate.

4- Metionină

Metionina intervine în metabolism și ajută la arderea grăsimilor și formarea altor aminoacizi, cum ar fi cisteina și glutamina. Se folosește pentru controlul unor bacterii patogene și pentru tratarea pietrelor în rinichi.

Alte funcții ale acestui aminoacid sunt reducerea grăsimii în degenerarea ficatului și a mușchilor, menținerea sănătății pielii și a unghiilor. Deficitul de metionină poate duce la acumularea de grăsimi în ficat.

Unele surse de metionină sunt lămâie, carne roșie, pește, usturoi, ceapă, ouă, iaurt, soia și unele semințe.

5- Treonină

Treonina intervine în formarea vitaminei B12. Pe de altă parte, promovează digestia și previne bolile hepatice (deoarece ajută la scăderea nivelului de colesterol în organul menționat și în sânge).

Implicat în regenerarea proteinelor de colagen și ajută organismul să se recupereze de la răni la nivel muscular.

Alimentele care sunt o sursă de treonină sunt carnea, boabele, produsele lactate, ciupercile și trufele și legumele.

6-Izoleucină

Împreună cu leucină și valină, izoleucina este importantă pentru dezvoltarea proteinelor și pentru stocarea energiei. Ajută organismul să se recupereze după ce a efectuat activități fizice intense.

În plus, izoleucina este necesară pentru sinteza hemoglobinei și este unul dintre elementele principale ale celulelor roșii din sânge. Deficitul de izoleucină generează simptome similare cu cele ale hipoglicemiei.

Alimentele care sunt izoleucină sunt semințe, nuci, carne roșie (miel, carne de porc și carne de vită), pește (în special ton), linte, soia, lapte (în principal brânză de pecorino și parmezan) și ouă.

7- Leucină

Leucina este importantă în formarea țesutului muscular, ajută la menținerea țesutului odată ce a fost formată și este necesară pentru menținerea echilibrului de azot în organism.

În plus, leucina beneficiază de reconstrucția țesutului muscular, a pielii și a oaselor.

Alimente bogate în leucină sunt boabe (soia, linte și năut), nuci (arahide, nuci și migdale), carne roșie (în special carne de porc și carne de vită), produse marine somon, crustacee și creveți), ouă și produse lactate.

8 - Valina

Valina este aminoacidul care promovează repararea țesuturilor. Intervine în stocarea energiei, reglează nivelul zahărului în sânge și contribuie la procesul de creștere și dezvoltare a corpului uman.

Datorită proprietăților sale de restaurare și de stocare a energiei, valina este unul dintre aminoacizii cei mai importanți pentru sportivi, așa că o consumă ca suplimente (în shake-uri, în pastile, printre altele). Trebuie remarcat faptul că excesul de valină din organism generează halucinații.

Alimentele cu cel mai înalt nivel de valină sunt: ​​carne, produse lactate, soia, arahide și ciuperci.

9- Glicină

Glicina este al doilea aminoacid cel mai frecvent în organismul uman. Aceasta face parte din structura hemoglobinei și este unul dintre principalii neurotransmițători inhibitori ai corpului uman.

Pe de altă parte, este legată de producția de glicogen și intervine în suprimarea dorinței de ingerare a zahărului și face parte din enzimele responsabile pentru producerea de energie.

În cele din urmă, glicina transformă substanțele toxice din organism în substanțe non-nocive.

Persoanele cu hipoglicemie, anemie, sindrom de oboseală cronică și infecții virale sunt deficiente în acest aminoacid.

10-alanină

Alanina este una dintre principalele surse de energie pentru mușchi și unul dintre cei mai importanți aminoacizi implicați în metabolismul zahărului.

Ajută la producerea de anticorpi, care consolidează sistemul imunitar și fac parte din țesuturile conjunctive ale corpului.

Deficiența de alanină este observată la persoanele cu hipoglicemie, oboseală, niveluri de infecții virale și niveluri ridicate de insulină.

11- Serina

Serina ajută la menținerea nivelului de zahăr din sânge. Implicat în crearea de anticorpi, care ajută la întărirea sistemului imunitar, promovează creșterea țesutului muscular și ajută la menținerea acestuia.

Alte funcții includ metabolizarea grăsimilor și formarea proteinelor cerebrale.

12-Cisteină

Cisteina este un antioxidant. Protejează corpul uman împotriva radiațiilor ultraviolete, radiațiilor și poluării. De asemenea, acest aminoacid joacă un rol important în metabolizarea unor enzime.

Pe de altă parte, ea intervine în repararea țesutului pielii și o menține sănătoasă. Este una dintre principalele componente ale părului.

13 - Acid aspartic

Principala funcție a acidului aspartic este de a genera rezistență. Acest aminoacid este implicat în metabolizarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) și a acidului ribonucleic (ARN).

Alte funcții sunt protejarea ficatului (eliminând excesul de amoniu) și întărirea sistemului imunitar (prin crearea de anticorpi).

Deficiența acidului aspartic în organismul uman determină scăderea nivelului de calciu și magneziu.

14 - Acid glutamic

Acidul glutamic este unul dintre aminoacizii cei mai importanți dintre aminoacizii neesențiali. Acest lucru este responsabil pentru transportul de glutamină și alți aminoacizi prin sânge.

Prezența acestei molecule scade necesitatea de a consuma zahăr și băuturi alcoolice. De asemenea, crește nivelul de energie din corpul uman.

Alte funcții sunt de a accelera procesul de vindecare a rănilor și ulcerelor și de a ajuta la sinteza ADN-ului.

Excesul de acest aminoacid în țesutul cerebral poate provoca leziuni celulare. Se consideră că în timpul accidentelor cardiovasculare, creierul eliberează cantități mari de acid, dăunând astfel neuronilor.

15 - Asparagină

Asparagina ajută la îndepărtarea amoniacului din organism, sporește rezistența, reduce oboseala, detoxifică organismul de substanțe chimice dăunătoare și intervine în sinteza ADN-ului.

Se găsește în concentrații mari în hipocampus și în hipotalamus. Este necesar să se mențină echilibrul homeostatic în sistemul nervos și joacă un rol esențial în memoria pe termen scurt.

16 - Glutamină

Glutamina este importantă deoarece menține nivelul de zahăr din sânge. Menține forța mușchilor și îi face capabili să reziste la activități fizice intense.

Pe de altă parte, glutamina este importantă pentru funcționarea sistemului digestiv. Intestinul subțire utilizează glutamina ca sursă principală de energie, fiind singurul organ din corpul uman care o face. Acest aminoacid este de asemenea implicat în sinteza ADN-ului.

Deficiența glutationului este observată la persoanele cu sindrom de oboseală cronică, alcoolism și anxietate.

17-Arginină

Arginina este esențială pentru funcționarea corectă a sistemului imunitar. De asemenea, intervine în vindecarea rănilor, în regenerarea ficatului și crește eliberarea de insulină.

Acest aminoacid este necesar pentru producerea și eliberarea hormonilor de creștere.

Deficitul acestui aminoacid generează slăbiciune musculară, căderea părului, iritarea pielii și vindecarea lentă a rănilor.

18-Tirozină

Tirozina reduce apetitul, deci ajută la reducerea țesutului adipos. Creste nivelurile de energie si intervine in procesele mentale, imbunatatind capacitatea de concentrare si rationament.

Acest aminoacid este un precursor al neurotransmitatorilor dopamina, adrenalina, noradrenalina si melanina. Este folosit ca un antidepresiv.

Deficitul de tirozină poate duce la depresie, sindromul oboselii cronice și hipotiroidismul. Boala Parkinson și dependența de droguri sunt, de asemenea, legate de deficiența acestui aminoacid.

19-Proline

Prolină afectează nutriția la om și intervine în formarea cartilajului . Se crede că acest aminoacid acționează ca o sursă de azot.

Prin urmare, este important să se mențină starea de sănătate a articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor.

O altă funcție a acestui aminoacid este de a menține inima puternică și sănătoasă. De asemenea, acționează împreună cu vitamina C pentru a proteja pielea.

20-Histidină

Acest aminoacid este esențial în anumite etape ale dezvoltării umane, de exemplu: în timpul copilăriei. Din acest motiv, se numește semi-esențial, deoarece este necesar doar în circumstanțe speciale.

Histidina este implicată în formarea hemoglobinei, motiv pentru care este folosit pentru a trata anemia. Este, de asemenea, utilizat pentru tratarea artritei reumatoide și a unor alergii. În mod similar, ajută la menținerea pH-ului în sânge.

Deficitul de histidină poate provoca afecțiuni ale pielii și probleme cognitive și de vorbire la copii. La rândul său, excesul de acest aminoacid reduce nivelul de zinc.