Portretul documentar: caracteristici, tipuri și exemple

Portretul documentar este o formă de fotografie folosită pentru a povesti evenimente semnificative și istorice. În general, este de obicei legată de fotojurnalismul profesional, deși este, de obicei, văzută ca o activitate amatoră, artistică sau academică. Este o formă de comunicare socială și estetică.

Intenția fotografului este de a produce o fotografie adevărată, obiectivă și de obicei sinceră a unei probleme particulare sau sociale. Portretul documentar, așa cum sugerează și numele său, dă un protagonist total oamenilor.

Pe de altă parte, este un stil de fotografie personală și intimă care reușește să capteze momentele reale, subliniind narațiunea fotografiei. Pentru acest tip de fotografii, echipa nu este la fel de importantă ca răbdarea și construcția ideii care trebuie luată atunci când se captează imaginile.

Este important ca fotograful să reușească să stabilească o legătură afectivă cu subiecții, deoarece nu este doar o persoană cu aparat de fotografiat; este vorba de înțelegerea situației, evidențierea acesteia pentru a surprinde momentul perfect.

Portretul documentar este o armă vizuală puternică, cu obiectivul că lumea cunoaște situația socială a culturilor.

caracteristici

Spune o poveste

Conform multor fotografi profesioniști din întreaga lume, un portret documentar de calitate este unul care povestește o poveste. În acest sens, aceasta depășește captura de chipuri, deoarece există portrete documentare fantastice care nu arată fețele subiecților.

Odată cu capturarea unei imagini fixe a cerului, a Pământului, cizme fără captarea feței, puteți cunoaște ocupația persoanei, precum și forma și stilul său de viață. Un portret documentar este mai mult decât o fotografie, este o poveste dezvăluită.

Potrivit profesioniștilor care se dedică acestui tip de fotografii, marile portrete nu se fac numai cu luarea unei fotografii rapide.

Așa cum autorul trebuie să-și studieze personajele, fotograful trebuie să se gândească la modul în care își va spune povestea printr-o imagine statică.

Afișați zilnic

Esența portretului documentar este de a surprinde viața zilnică a subiecților, stilul lor de viață, expresiile lor zilnice cu intenția de a ajunge la inimile oamenilor care vizionează fotografia.

Fotograful captează oamenii așa cum sunt, diversitatea în fiecare față și provocările vieții de zi cu zi.

Adresați-vă problemelor sociale

Portretul documentar exaltează povestea unui personaj anonim și recunoaște natura lui prin fotografii. Povestea despre care se spune în general este de natură socială, capabilă să reprezinte realitatea societăților cu o compoziție.

Ca un documentar audiovizual, un portret documentar este destinat să surprindă realitatea actorilor sociali doar într-o imagine fixă. Multe fotografii sunt retușate cu programe precum Photoshop, de exemplu.

Portretul documentar se îndepărtează de ediție din același motiv pentru a surprinde realitatea mediului social.

Nu poses, spontaneitatea predomină

Fotograful nu dirijează evenimentele pentru a le fotografia, ci fotografiile pe măsură ce se dezvoltă, astfel încât acestea să fie spontane și nu premeditate.

În portretul documentar, fotografii nu cer, de regulă, ca subiecții să pozeze pentru a capta momentul. Majoritatea fotografilor comerciali sugerează că subiecții prezintă pentru a căuta fotografia artistică.

Natura portretului documentar este de a reprezenta naturalețea vieții zilnice a subiecților, astfel că va fi dificil să găsim un fotograf care să sugereze o poza. Cele mai bune portrete provin din naturalețe a expresiilor.

Ideea este de a reprezenta subiectele așa cum sunt, fără a impune o mască particulară sau care este văzută într-un mod specific.

tip

Portret tradițional

În portretul documentar tradițional, fotografia se concentrează pe fețele subiecților. În acest sens, scopul acestui tip de portrete este reprezentarea reală a subiectului, precum și exprimarea expresiilor faciale pentru a înțelege cum poate simți subiectul.

Acest tip de portret este esențial pentru a-ți construi povestea. Pe de altă parte, subiectul este așteptat să vadă camera direct. Puteți utiliza două treimi, un cadru întreg al corpului sau un tip de avion american.

Portret de mediu

În acest tip de portret subiectul este fotografiat într-un mediu natural și zilnic; adică fața persoanei nu mai predomină, dar, de obicei, îi acordă o parte a protagonismului în mediul în care se desfășoară.

Portretul de mediu contribuie la povestea subiectului mai bine, precum și la reprezentarea mai clară a realității sale sociale. De exemplu, un fermier care se uită la aparatul de fotografiat în timp ce colectează fructele copacilor.

Portret sincer

Într-un portret sincer, fotograful captează imaginea fără ca subiectul să îl aștepte sau să recunoască faptul că fotograful o fotografiază. În portrete sincere, subiectul desfășoară de obicei activități de rutină. Se concentrează pe capturarea imaginilor care sunt în mod clar nepregătite.

Exemple

Cunoașteți diferite culturi

Mulți fotografi care se dedică portretului documentar fac de obicei călătorii lungi pentru a surprinde diferitele culturi și situații ale lumii.

Portretul documentar urmărește ca lumea să recunoască, să admire și să înțeleagă situația culturilor universale, precum și starea și stilul lor de viață. Singurul său scop nu este de a informa, ci de a arăta realitatea și istoria în spatele unei imagini fixe.

De exemplu, un copil nepalez, gol, de aproximativ 5 ani, care se joacă ascuns și căutat, se uită afară și este capturat de lentila fotografului.

Conflictele și mișcările sociale

Pe lângă publicarea diferitelor culturi ale lumii, fotografii captează conflicte, cum ar fi consecințele războaielor, mișcările grupului LGBT și condițiile sărăciei pe care anumite țări ale lumii le experimentează.

Alte subiecte cu care se confruntă portretul documentar sunt imigrația datorată războiului, sărăciei sau situației politice a țărilor.

De exemplu, situația sărăciei extreme pe care o trăiește o femeie cu cei trei copii mici ai săi. În cele mai multe dintre aceste tipuri de fotografii, fotograful captează o imagine naturală și neaspectată în care, prin expresiile sale faciale, este marcată situația pe care subiectul o întâlnește sau cum se simte.