26 Ghicitori în Quechua Tradus în spaniolă
Ghicitorile din Quechua sunt o parte importantă a tradițiilor orale ale popoarelor andine din Peru.
Ghicitorile sau watuchikuna sau watuchis așa cum este numită în Quechua, sunt pline de ingeniozitate, creativitate, răutate și o mulțime de dinamism interactiv în comunități.
Acestea fac parte din literatura populară a localității, reprezentând imaginarul cultural din Quechua, plin de limbaj figurativ, mai ales sub formă de metafore. Limba Quechua însăși este plină de multe resurse imaginative de uz cotidian.
Conform mai multor studii, această manifestare culturală a fost dezvoltată în trei contexte sociale diferite: ca o formă de divertisment, ca un instrument didactic și pentru a atrage sexul opus.
Metaforele au jucat un rol foarte important în dezvoltarea cognitivă și semantică a copiilor vorbitori de quechua care participă la jocuri de ghicit.
Natura jucăușă a watuchi servește drept promotor și întăritor al îmbunătățirii utilizării limbajului.
Se pare că acest fenomen funcționează ca o procedură de descoperire în timp ce copiii își extind structurile cognitive operaționale și domeniile semantice.
Profesorii locali au știut cum să profite de acest lucru și au elaborat strategii de predare folosind ghicitorile.
Este, de asemenea, destul de comună printre adolescenți să folosească watuchi care demonstrează curiozitatea pentru a explora dragostea lor sau interesele sexuale.
În acest scenariu, o abilitate mai mare cu ghicitori este de obicei asociată cu inteligența și fiind un bun candidat pentru un partener sexual.
Ați putea fi, de asemenea, interesat de aceste ghicitori în Maya.
Lista de ghicitori în limba quechua
Mai jos este o mică selecție de 26 ghicitori Quechua cu traducerea lor, luate din diferite surse online.
1.- Shumaqllami jeru chupayoq ka.
Puka, garwash, gomerpis ka.
Shimikiman apamaptiki
supaytapis rikankiran.
Pitaq ka? (Uchu)
Sunt drăguță cu coadă
Sunt roșu, galben și verde
Dacă mă duci la gură
veți vedea diavolul însuși
Cine sunt eu? (Chili)
2.- Hawan anallaw
Ukun achachaw ( Uchu )
La exterior e drăguț
În interior este neplăcut (El ají)
3. Imataq chay maman wacharukuptin wa, qan, chaymantañac taq kusikum, inaspanataq waqakunpunitaq (Rune)
Cine este cel care plânge când este născut, când se cultivă el se bucură, când este bătrân el plânge (Omul)
4.- Achikyaqnin iskay chaki
Chawpi p'unchaw kimsa chaki
Tutayaykuqta tawa chaki (Rune)
În zori, două picioare
la prânz, la trei picioare
și la căderea nopții, patru picioare (Omul)
5.- Lastimaya mana runachu kani, wak mikusqan mikuykunaypa'q (Allqu)
Păcat că nu sunt un bărbat, ce mănâncă să mănânce (câinele)
6.- Jawan añallau, chawpin wikutina, ukun ikllirij (Durasno)
Destul de exterioară, nucleul este votat și interiorul este deschis (Durazno)
7. - Achikiaj jelljai jelljaicha, chaimantaja antai antaicha (Warma machu)
Dawn cu vivacitate, apoi dimmed (tineret și bătrânețe)
8.- Jatun liuyaq gagachu
ishkay putukuna
shawaraykan.
¿Imaraq? (Warmipa chuchunkuna)
Într-o piatră curată
două "poturi" de lapte
ele sunt agățate
Ce va fi? (Sânii femeii)
9. Imatashi, imatashi?
Kawaptiki, isï arö
Wanuptikiqa, qamwan aywakö (Shongo)
Ce va fi, ce va fi?
Când sunteți în viață, ce treabă bună
Când mori, mă duc cu tine (inima)
10.- Clopotul P'unchaw
traseul t 'umpana (Uqsuy)
În zi, clopot
iar noaptea este mormântul (fusta)
11.- Virdi kudurpa ukuchampi, qillu kudurcha
Qillu kudurpa ukuchampi, nugal kudurcha
Nugal kudurpa ukuchampi, yuraq kudurcha (Luqma)
Într-o minge verde, o minge galbenă
într-o minge galbenă, o minge maro
Într-o minge maro, există o minge albă (La lucuma)
12.- Mana raprayuq, phawan
mana qalluyuq, rima
mana chukiyuq, purin (Karta)
Nu are aripi, dar zboară
El nu are o limbă, dar vorbește
El nu are picioare, dar merge (scrisoarea)
Huk sachapi chunka iskayniyuq pallqu kan
sapa pallqupi, tawa tapa
sapa tapapi, randul qanchis (wata, kilia, simana, p'unchaw)
Într-un copac sunt douăsprezece ramuri
în fiecare ramură, patru cuiburi
și în fiecare cuib, șapte ouă (Anul, luna, săptămâna și zilele)
14. - Imasmari, imasmari
jawan q`umir
ukhun yuraq
sichus yachay munanki
suyay, suyay
Imataq kanman? (Pira)
Ghici, ghiciți
verde în exterior
alb în interior
dacă vrei să știi
așteptați, așteptați
Ce va fi? (Parul)
15.- Warminkuna jukwan yarquptin
juteta churayan
mana jusä kaykaptin.
¿Imaraq? (Luycho)
Când femeile lor îi înșeală,
mi-au pus numele
fără să fiu vina mea
Ce va fi? (Cerbul)
16.- Ampillampa yarqurir,
shillowan și waska chupawan sarikur
korralkunaman yaykü
wallparüntuta mikoq
Pitaq ka? (Jarachpa)
Plecând numai noaptea,
ma prins cu unghiile si coada de coarda
Intru în corral
să mănânci ouă de pui
Cine sunt eu? (Opossum)
17.- Pitaq ka?
Aujakunapa papaninkunami ka,
Jatungaray kaptë,
borrco suaderunkunata girasiman (Aujarriero)
Cine sunt eu?
Eu sunt tatăl acelor,
pentru că sunt mare
Îmi trimit să coasc transpirațiile măgariilor (acul muleteerului)
18. - Kunan munaillaña chaimantaja kutikuticha (Mosojwan mauka pacha)
Astăzi de invidiat după riduri (rochie nouă și rochie veche)
19. Chipru pasña virdi pachayuq yuraq yana sunquyuq (Chirimuya)
Femeie cu variolă, în rochie verde cu inimă alb-negru (Chirimoya)
20. Madrugadun quri,
chawpi punchaw qullqi,
Tutan wañuchin ( pepene verde )
Early morning aur,
la mijlocul zilei de argint,
noaptea poate provoca moartea (pepene verde)
21. Llulluchampi wayta, qatunchampi virdi, musuyaynimpi apuka, machuyaynimpi yana intiru sipu (Guinda)
Când este imatur, este floare; când este mare, verde, atunci când tânărul este roșu, în senescența sa neagră este în întregime încrețit (Cireșul)
22. - Sikillayta tanqaway maykamapas risaqmi ( Kaptana)
Apasă numai ședințele mele unde voi merge și eu (Foarfece)
23. Apupapas, wakchapapas, sipaspapas, payapapas, calipapas, mari machupapas munananmi karqani, kunanñataq ñawinman tupaykuptipas uyanta wischuspa qipa rinanmi kani (Mikuna Akawan)
De la omul bogat, m-am dus săracul, tânărul, bătrânul, bătrânul, obiectul unei mult iubiri, acum că cu ochii lui mă găsesc, mă aruncă din urmă (Alimente și excremente)
24. Llapa runapa manchakunan supaypa wawan (bomba atomică)
Cea mai mare teroare a tuturor oamenilor, a copiilor diavolului (bomba atomică)
25.- Puka machaymanta qusñi turu Iluqsimuchkan (Ñuti)
Dintr-o peșteră roșie iese un taur colorat (Snot)
26.- Ristin saqistin (Yupi)
Voi mergeti, dar plecati (Footprint)
